Doamne, sunt dator-dator,
orișicui - și tuturor.
Și la soare și la nor,
și la câmp și la izvor...
- Doamne, dar de ce nu pot
să-mi plătesc acuma tot
și la plug și la altar,
și la vină și la har,
la cei morți și la cei vii
și la câți dator mă știi?

Doamne, sunt dator-dator
înspre câte nasc și mor,
înspre jale și-nspre dor
și-nspre-al lacrimii fior...
- Doamne, dar de ce nu știu
să plătesc cât nu-i târziu
tainelor Cuvântului,
jertfei legământului,
arderii durerilor,
cântului tăcerilor? ...

Doamne, sunt dator-dator
la trecut și viitor,
gândurilor care dor,
sufletelor care mor...
- Doamne, dar de ce nu vreau
să plătesc ce pot să dau
unui cântec ne-ncheiat,
unui suflet prea uitat,
unui dor fără mormânt...
și-unui cer în două frânt? ...